Dialoguri de duminica: O introducere in categoriile vietii - Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu

Ce-ar fi, ne-am zis, ca intr-o lume in care totul e sufocat de o pasagera actualitate, in care totul e agitatie cotidiana si surescitare de tip breaking news, sa vorbim despre inactualitatile durabile ale vietii, singurele care conteaza cu adevarat? Vrand sa intelegem ce se intampla cu noi cand spunem ca traim, am cautat sa facem un pictorial al vietii, sa surprindem existenta din diferite unghiuri si in diferite pozitii. Am vrut sa descalcim nodurile existentei, am vrut s-o obligam sa iasa din subintelesurile ei si s-o facem sa se exprime pe intelesul tuturor. Am vrut s-o recuperam din teritoriul penumbrei, pentru a risipi, macar o vreme, confuzia in care ne complacem traind. - Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu As spune ca frumusetea prieteniei noastre vine din faptul ca de-o viata avem bombaneli reciproce. Ne contrazicem, dar nu putem unul fara altul, si cred ca asta e si sensul dialogurilor pe care le-am incercat si care acum, cand sunt sub ochii nostri si se transforma in carte, mi se par mai bune decat noi. - Andrei Plesu - Andrei, ne apropiem cu adevarat de sfarsitul dialogului nostru de azi, dar si de sfarsitul celor optsprezece dialoguri pe care le-am avut impreuna. Pe mine, am mai spus, discutiile cu tine m-au facut sa inteleg mai bine lumea. - Avem cateva cearcane in plus… - Dar ne-am inteleptit, si poate si altii odata cu noi. \n \n \n