Pagini de jurnal 1946-1948 - Margarita Ioana Vulcanescu

Mircea e condamnat la 8 ani de inchisoare, ca anul trecut. Nu ma asteptam. Presedintele, singur, asezat in fotoliul sau, se facuse foarte mic; a citit sentinta cu o voce abia inteligibila si inecata. S-a oprit de mai multe ori, facand pauze mari, neputand sa mai vorbeasca. Procurorul nu era acolo. Dupa ce a terminat, presedintele s-a ridicat spunand: faceti recurs toti, nu-i asa? Toti, se intelege, se intelege!, a spus Mircea primul, toti facand cor dupa el. Curtea ia nota, a raspuns presedintele si a disparut pe usa. Mi-a fost mila de el. Toti au fost magnifici. Mircea a ascultat in picioare, cu bratele incrucisate, privirea clara. Suradea, radea aproape, pentru ca este atat de absurd! A fost fermecator cu Mariuca si cu mine. Mariuca plangea si voia sa rada. Soldatii si gardienii aveau ochii plini de lacrimi. Erau toti tristi. Lumea consternata. - Fragment